Insuficienta somnului

Germenii fiintei noastre sunt o dedublare a realitatii si starii de reverie, insa atunci cand ne aflam pe coordonata umanitatii iar letargia se datoreaza sentimentului de indiferenta fata de ceea ce ne inconjoara, putem considera ca exista un blocaj al fiintei noastre. Pe de alta parte, starea de somnolenta ce apare in urma consumului de energie si vitalitate din timpul zilei trebuie cauterizata prin odihna. O saltea de calitate, o lenjerie de pat moale, o perna confortabila si multa liniste sunt ingredientele relaxarii unui trup impovarat.

Stresul si grijile sunt elemente ce compromit odihna organismului. Sistemul nostru imunitar este afectat de lipsa unui somn eficient. Imbunatatirea capacitatii de a dormi trebuie tratata cu seriozitate iar demersurile necesare incep prin schimbari la nivel mental dar si in plan fizic: achizitionarea instrumentelor ajutatoare pentru a beneficia de calitatea somnului. Sa cumparam o lenjerie de pat calitativa si o saltea speciala pentru nevoile individuale reprezinta cateva solutii in acest important demers.

Se spune ca atunci cand nu dormi bine te poti imbolnavi. Lipsa de somn ne afecteaza atat capacitatea de a face fata datoriilor din timpul zilei dar si relatiile cu ceilalti. Infasurati intr-o lenjerie de pat moale, departe de lumea obligatiilor, cu povestea proprie printre gene avem simtamantul caldurii caminului si a tratamentului antistres.

Relatia dintre somn si organism este legata de consecintele ulterioare in cazul in care din aceasta ecuatie lipseste calitatea. Privarea de somn inseamna si privarea unei vieti sanatoase. Aceasta insuficienta a somnului nu ne afecteaza doar performanta si viata sociala ci si propria persoana aducand astfel in discutie o serie de probleme cum ar fi depresia, anxietatea, dificultati in gandire, modificari comportamentale. Daca lucrurile stau asa, cu siguranta este necesara o schimbare. Trebuie sa ne adaptam stilul de viata pentru a vedea o ameliorare a problemelor guvernate de oboseala.

De ce?

Oare de ce exista intrebarea asta in vocabularul nostru? Nu a-ti observat ca de fiecare data cand esti chemat, invitat undeva si refuzi urmeaza automat si intrebarea: de ce? Si culmea e ca nu prea zice lumea adevarul. Sa zici simplu nu am chef. Nu zic asa ceva ca se supara interlocutorul pe mine. Nici eu nu prea zic adevarul. Dar eu de felul meu prefer sa evit intrebarea de ce?

 Mai sunt si persoanele  care te intreaba: Dar nu te casatoresti? Le spui frumos ca nu, si imediat iti tranesc cu viteza luminii de ce-ul. Bai deci chiar asa am ajuns? Sa dau toate detaliile despre viata mea personala? Nu vreau sa explic nimanui de ce? Prefer sa nu mai aud astea doua cuvinte in viata mea, decat sa imi petrec 15 minute explicand cuiva de ce nu vreau sa fac un anumit lucru.
Numai ca nu stiu cum am putea scoate expresia asta din vocabularul nostru, tinand cont ca toti il folosim. Poate cu putin efort am reusi. Macar am putea incerca.

Pe cine iubesti mai mult?

Cand eram mica, mereu ma intreba lumea: pe cine iubesti mai mult, pe mama sau pe tata? Pe tata normal. Pfuai ce se mai enervau femeile. In special matusa mea. Da, il iubeam mai mult pe tata, poate pentru ca era mai calm decat mama, si pentru ca petrecea mai mult timp cu noi decat ea. Nu striga la noi, decat foarte rar, ne lua mereu cu el la cumparaturi, se juca cu noi cand nu era prea obosit.
 
Insa mama, mereu era foarte nervoasa, agitata, ocupata, nu avea timp de nimic. Foarte rar mi-o amintesc zambind cand eram copila. Asa ca da, raspundeam clar si raspicat ca il iubeam pe tata mai mult. Si pe mama, dar pe tata mai mult decat pe ea. Normal ca mamicilor de prin parc nu le placea, dar nu ma interesa deloc, iar tatei nu-i pasa nici cat mie. Normal ca ii iubeam pe amandoi, doar ca atunci cand esti copil, nu ai cum sa intelegi ca mama e cea care se ocupa de casa, gateste, si tata are mai multa vreme de stat degeaba. Numai ca nici tata nu prea statea degeaba .El isi ocupa timpul cu noi.
 
Azi  daca mi s-ar mai pune intrebarea nu as stii ce sa raspund. Sunt momente in care il ador pe tata de-a dreptul, iar altele cand as strange-o pe mama la piept ore bune. Ii iubesc mult pe amandoi, clar, insa nu prea a existat cuvantul TE IUBESC la noi in casa. Au existat doar draga mamii, puiul tatii si alte alintari din astea. O singura data am incercat sa le spun amandurora ca ii iubesc si m-au intrebat: Ce-ai draga? Te doare capul?

Michael Jackson

Tare mult mi-a placut de artistul acesta. Si mereu il voi purta in sufletul meu. In dimineata cand au difuzat la stiri ca a murit, mi s-a facut pielea de gaina. Imi placea atat de mult cum canta. Sigur si mie mi se parea un pic sarit de pe fix. Dar oare cum ai putea fi altfel, cand ai avut o copilarie chinuita si nu ai putut face nimic din ceea ce ti-ai dorit. Plus ca avand in vedere ca avea o avere imprsionana, cred ca de la un moment dat nici nu mai stii ce sa faci cu banii.

Nu cred ca pot numi doar o singura melodie a lui. Imi plac toate, le ascult mereu cu placere, si as vrea sa isi aminteasca lumea de acest artist si peste 100 de ani. Dar cum azi, “e in floare maneaua”, slabe sanse. Imi amintesc de scandalurile acelea de pedofilie in care a fost implicat. Eu nu am crezut nici o clipa ca a fost vinovat. Mi se parea o tampenie. El , da se comporta ca un copil, poate in sinea lui mai era inca un copil, dar de aici pana la a face asa ceva, dupa mine e cale lunga. Si normal ca dupa ce a murit, a recunoscut si copilul ala, ca a facut-o ptr bani. Mi-a parut rau de el, sa vad ca toata lumea il huleste, si chiar il credea in stare de asa ceva. Iar dupa ce a murit toti il iubeau. Sigur ca da! Vorba aia dupa razboi multi viteji se arata. Nu mai stiau ce sa faca televiziunile ca sa aiba audienta. Se ajunsese pana acolo incat ziceau ca au filmat fantoma lui in casa. Dezgustator de-a dreptul.
 
Si mai trist e sa ajungi sa spui ca, cei din familie i-au invatat pe copii, sa spuna ca a fost un tata bun. Ma indoiesc ca acei copii chiar nu l-au iubit.