Se discuta tot mai mult despre Google Glass, ochelarii viitorului de la Google, si despre cum vor putea ei fi folositi in domeniile cheie ale societatii in care traim. Am vazut deja ca pot fi folositi in muzee, pe strada, intr-un tur al orasului in care esti simplu turist, oferind informatii relevante, direct de pe internet, si completand experienta avuta pentru o mai buna cunoastere a monumentelor, sa spunem, sau picturilor vazute intr-o galerie. Astfel, bagajul de cunostinte se mareste fara efort, exact la fata locului, fara sa deschidem macar o carte sau un laptop.
Pana acum, cand s-a pus problema controlului Google Glass, s-a vazut ca atingerea, comenzile vocale sau conectarea la niste senzori speciali care „citesc” miscarile oculare ar fi cea mai buna solutie. Specialistii Google au mers mai departe si au MindRDR, adica un programel care permite controlul dispozitivului high-tech cu ajutorul gandurilor, mintii, totul printr-o aplicatie gratuita. Insa MindRDR nu inseamna nimic fara Neurosky EEG, un senzor special, ca tot spuneam de senzori, aproape organic-MindRDR face legatura dintre Google Glass si senzorul asta, toata activitatea neuronilor fiind transformata in impulsuri transmise Google Glass. Din nefericire, functionalitatile sunt limitate pe moment-cine doreste poate face cate poze vrea si sa le uploadeze pe retelele de socializare si cam atat, nimic mai mult. Se asteapta in viitor functii mult mai avansate, cum ar fi derularea automata, ajungerea la anumite informatii de pe siteuri arhicunoscute doar prin cativa pasi „neuronali”.
Dezvoltarea va fi cu siguranta rapida daca luam in considerare ca proiectele de tip Open-Source, asa cum e MindRDR atrag in jurul lor multi indivizi care sunt gata sa-si puna la bataie cunostintele pentru a face ceva cu totul revolutionar-vezi Ubuntu Linux, Mozilla Firefox etc.
