Crapaturile de pe suprafata Terrei. Pe toata suprafata Pamantului intalnim crapaturi care sunt mai adanci sau mai stramte, pot fi explorate sau nu. Unele sunt folosite pentru sporturi extreme, alte pentru catarat, iar altele sunt foarte adanci si numai bune de coborat in subteran. De obicei sunt verticale, insa unghiurile inclinatiei sunt foarte complicate, ceea ce fac dificila o ascensiune. Uneori doua ziduri de roca se lovesc unul in altul si asa se opreste miscarea lor. Frecarea dintre ele e asa de puternica incat ai impresia ca asisti la un cutremur. Asta inseamna ca exista gauri semnificative in modele geologice importante. Asa ca socoteala din laborator si estimarile gradului de frecare si frictiune nu se potriveste cu cea… din teren.
Cu sase milioane de ani inainte, Marea Mediterana s-a transformat intr-un desert. A stat asa timp de 630.000 de ani, o era cunoscuta acum drept Criza Salinitatii Messinianice. Asta s-a intamplat cu siguranta pentru ca marea a fost blocata de la Atlantic. Misterul e de ce. O explicatie poate fi expansiunea calotelor glaciare polare, care au facut sa scada nivelul marii si a aparut astfel o limba de uscat care a blocat accesul oceanului. Coliziunile tectonice ar fi putut inalta fundul marii in apropierea Gibraltarului, asa cum s-a intamplat si in cazul Alpilor. Aceste miscari au unit Spania si Marocul in apropierea stramtorii.
O teorie mai ciudata a fost enuntata de catre geologii de la o universitate din Londra: fundul oceanului Atlantic s-ar fi „jupuit”. Bucata desprinsa a permis rocilor de sub ea sa iasa la suprafata. Pietrele au format la suprafata un baraj enorm de-a lungul stramtorii Gibraltar, pana cand apele marii au inundat zona jumatate de milion de ani mai tarziu.
Pana la urma, Terra ne-a dovedit de atatea ori pana acum ca orice lucru bizar e perfect normal daca stam si ne gandim bine la istoria de miliarde de ani a Planetei Albastre. Intrebarile pe care tot ni le punem nu ar trebui decat sa ne ajute sa intelegem modul sau de functionare si frumusetea ciclurilor care se tot perinda pe Terra, insa, cum e firea omului, suntem inclinati spre exploatare si distrugere in loc sa conservam si sa admiram natura, flora, fauna. Asa s-a ajuns la defrisari negandite, inundatii catastrofala, cutremure uriase produse de mana omului si de exploziile din subteran.
Daca nu vom avea grija de Pamant, s-ar putea sa ne coste la un moment dat viata pentru ca bizarul pe care-l tot observam la tot pasul nu face altceva decat sa ne avertizeze asupra unor modificari importante in structura si comportamentul Terrei, modificari ce, odata ignorate, pot fi preambulul unei catastrofe de proportii uriase.